Fără îndoială meşterii olari neolitici au făcut ceramica după o tehnologie empirică cu o succesiune bine definită de reţete pentru alegerea materiilor prime, frământarea pastei, modelarea, uscarea, ornamentarea, arderea şi răcirea vaselor. Lucrarea de faţă, folosind ceramica Starcevo-Criş de la Simnic (Oltenia) 1 prezintă reţete privind alegerea luturilor pentru pastă 2 şi degresarea pastei în vederea modelării vaselor. Aşezarea arheologică de la Şimnic, amplasată pe un bot de terasă din

more »

... rea luncii Jiului, a fost descoperită în 1962 cu ocazia unor gropi pentru fundaţia unui siloz. Săpăturile au fost făcute de Muzeul Olteniei între 1967 -1971 şi din 1972 de Muzeul de Istorie al RSR 3 . Săpăturile au descoperit material arheologic aparţinând culturilor Starcevo-Criş, vlnca, Sălcuţa şi Cernavoda -Dobroteşti. Lucrările agricole şi apele de şi roi re au distrus nivelele Coţofeni şi probabil cele din epoca feudală timpurie (secolele VI -VII d. Chr.). Stratul de cultură Starcevo-Criş de la Simnic cuprinde trei nivele 4 identificate şi de Marin Nica la Grădinile în punctul "La Izlaz" 5 . Nivelul al treilea, cel mai bogat în materiale arheologice la Simnic 6 , considerat că datează din timpul fazei Starcevo III după periodizarea lui VI. Milpjcic 7 are o pastă cu mai mult nisip şi este aspră la pipăit. Acest nivel a fost identificat de Eugen Comşa şi în aşezarea Starcevo-Criş de la Dulceanca cu un acelaşi fel de pastă mai nisipoasă. Pentru a permite o analiză amănunţită a reţetei de pastă, ceramica Starcevo-Criş de la Simnic a fost grupată după modul de prelucrare a feţelor vaselor şi după ornamentaţie în şapte tipuri: 1) Ceramică netezită de uz comun, ornamentată sau nu cu şiruri de alveole, brâuri aplicate, protuberanţe sau uşor incizată. 2) Ceramică ornamentată cu vârci. 3) Ceramică ornamentată cu amprente făcute cu unghia sau cu degetul prin imprimare (mimetică). 4) Ceramică lustruită cu angobă roşie 8 . 5) Ceramică lustruită cu slip 9 de culoare brună până la negru.