Situl de la Adâncata este amplasat la 10 km. NE de oraºul Suceava ºi la 6 km. de valea râului Siret, în subunitatea Podiºul Dragomirnei a Podiºului Sucevei, la o înãlþime absolutã de 405-410 m., pe un revers de cuestã slab înclinat, delimitat de mai multe pâraie locale, aparþinând bazinului hidrografic al râului sus amintit. Regiunea este caracterizatã de prezenþa, aproape de suprafaþã, a unui orizont de gresii calcaroase volhiniene, peste care se aflã un depozit lutos cuaternar. Cercetãrile

more »

... eologice de la Adâncata (jud. Suceava) au demarat în anul 2001, pânã în prezent fiind investigaþi exhaustiv nouã tumuli. În studiul de faþã, ne propunem analizarea unor aspecte legate de ritul ºi ritualul funerar, aºa cum reiese din cercetarea movilelor T1-T6, ale cãror caracteristici le prezentãm în cele ce urmeazã: T1/2001. Diametrul 13,00 m, înãlþimea 0,50 m. (fig. 1). În solul antic de cãlcare a fost sãpatã o groapã aproximativ rectangularã, cu colþurile rotunjite ºi orientare ESE-VNV, cu dimensiuni cuprinse între 3,50/3,75 m. (E-V) ºi 2/2,5 m. (N-S) ºi adâncimea de 0,20/0,35 m. Deasupra acestei gropi, a fost realizatã o primã movilã, alcãtuitã dintr-un pãmânt de culoare brun-închis, compact, extrem de dur, probabil compactat intenþionat 1 (nucleul T1), în care au fost depuse, exclusiv, toate materialele arheologice din acest tumul. Movila iniþialã, cu diametrul cuprins între 4,75 m (N-S), 4,25 m (E-V) ºi 5 m (NV-SE), ºi înãlþimea de 0,40/0,50 m, avea un contur aproximativ circular. Ulterior, pentru a oferi consistenþã ºi amploare monumentului funerar, a fost depus, în jurul ºi probabil deasupra primei movile, un pãmânt brun-cenuºiu închis, dur, care reprezintã mantaua propriu-zisã a întregului complex, cu diametrul aproximativ de 13,00 m. În privinþa materialelor arheologice din T1, subliniem faptul cã groapa centralã ºi nucleul movilei constituie amenajarea mormântului central (notat M1), în care au fost depuse oasele calcinate ºi piesele de inventar. În groapa mormântului au fost delimitate douã zone distincte: a) o grupare de materiale în partea de rãsãrit, pe fundul gropii, la-0,70/-0,80 m, în care au fost descoperite oase calcinate 2 , majoritar aglomerate pe fundul gropii, la-0,80 m, ºase vârfuri de sãgeatã din silex cenuºiu, cu baza concavã, la-0,55/-0,60 m ºi un topor-ciocan perforat, din andezit bazaltoid, (la-0,80 m). În S.II NE, m. 1, la-0,75/-0,80 m, a fost identificat un vas lucrat din pastã neagrã-cenuºie, grosierã, friabilã, recuperat fragmentar. b) în cea de a doua grupare de materiale, situatã în extremitatea vesticã a gropii, la-0,44/-0,65 m, au fost gãsite oase calcinate, alãturi de resturi de vârfuri de sãgeatã calcinate ºi fragmente ceramice puternic corodate, depuse între adâncimile de-0,44/-0,60m. Alãturi de acestea, a fost gãsit un vas întregibil, de formã tronconicã. În afara pieselor din movila-nucleu, în T1 nu au fost descoperite alte materiale arheologice. T2/2001. Diametrele cuprinse între 17,5 m (N-S) ºi 16,10 m (E-V), înãlþimea 1,40/1,50 m (fig. 2). Prima etapã în construcþia T2, a constat în sãparea unui ºanþ în solul antic de cãlcare, cu lãþimea cuprinsã între 0,15/0,40 m. ºi adâncimea de 0,15/0,25 m, care delimita o zonã de formã