Rezumat: Dezvoltarea sectorului privat, solicitarea de c tre angajatori a unor abilit i de comunicare specifice, divizarea domeniului economic în nenum rate ramuri de activitate-financiar-bancar, management, resurse umane, contabilitate, rela ii interna ionale, turism-p trunderea unei literaturi de specialitate prin intermediul traducerilor, toate aceste aspecte motiveaz existen a în limba român a unui lexic economic globalizat. G sindu-i originea în principiile filosofiei structuraliste i

more »

... at cu tendin a lingvistic structuralist , globalizarea limbajului economic se face sim it ast zi prin p trunderea unui num r mare de împrumuturi lingvistice. Clasificate ca împrumuturi de lux sau necesare, ca împrumuturi complet asimilate, par ial asimilat sau deloc asmilate de limba int , cuvintele împrumutate stau la baza a ceea ce speciali tii în domeniu numesc limbajul corporatist. Plecând de la considerentul c necunoa terea complet sau par ial a acestui limbaj devine o real barier în calea comunic rii, articolul de fa urm re te analiza gradului de cunoa tere a acestei categorii de cuvinte, în rândul angaja ilor din mediile de afaceri implicate în parteneriate economice la nivel interna ional i din organiza iile multina ionale. Cuvinte cheie: globalizare, limbaj corporatist, mediu de afaceri, competen e, comunicare Cod JEL: D83 1. Introducere Una dintre premisele care determin , într-o prim faz , necesitatea studierii comunic rii în context plurilingv, în mediile de afaceri din România, este rela ia de cauzalitate ce caracterizeaz dezvoltarea economic i limbajul care se impune odat cu aceasta. Pe lâng desf urarea activit ii economice, progresul economic vizeaz , în egal m sur , necesitatea de specializare în domeniu. În mod firesc, indivizii care urm resc specializarea sau chiar numai implicarea lor în domeniul economic trebuie s cunoasc , s-i însu easc i s utilizeze adecvat terminologia specific. Ca i în cazul altor limbaje, limbajul economic opereaz cu un lexic de specialitate, folosit în mod predominant în traduceri, tratate, manuale, articole tiin ifice, dar i în activit ile practice. Dimensiunea economic a globaliz rii, care s-a f cut sim it prin deschiderea pie elor economice în c utare de noi puncte de lucru i prin extinderea re elelor comerciale, a antrenat, în egal m sur , o dimensiune cultural a acestui fenomen i anume, impunerea unui lexic economic comun. Se poate afirma, a adar, c dezvoltarea economic poate reprezenta una dintre cauzele principale ale apari iei diversit ii lexicale în cadrul unei limbi, motiv pentru care domeniul economic poate intra în sfera subiectelor de interes lingvistic. Rela ia de cauzalitate despre care se poate vorbi la acest nivel se datoreaz faptului c limba este v zut ca un bun anume, unul necesar dezvolt rii na ionale i interna ionale i comunic rii (Kaplan i Baldauf, 1997, p. 154). Dimensiunea cultural a globaliz rii include, astfel, un proces de transformare a lexicului specializat. Diversitatea terminologic-definit prin sporirea num rului de neologisme, asimilarea rapid de împrumuturi i calcuri din alte limbi, denumite surse de influen lingvistic-i cea stilistic-p trunderea în scris a limbajului colocvial oral sau a elementelor lexicale argotice devin, în acest context, bariere în calea unei comunic ri eficiente. În articolul de fa , se urm re te studierea nivelului de cunoa tere i de utilizare adecvat a împrumuturilor lingvistice din alte limbi de c tre angaja ii firmelor cu caracter interna ional. Apari ia acestei categorii de distorsiuni în sfera comunic rii poate fi lesne studiat atât în cadrul companiilor multina ionale, în al c ror domeniu de activitate comunicarea se impune prin anumite particularit i de ordin lingvistic datorate apartenen ei 1 Lector univ. dr. Ramona