Procesul de adaptare la un anumit program de activitate este o reacţie complexă, în evaluarea căreia un rol deosebit revine relaţiilor de reglare şi activitate funcţională dintre sisteme. Sistemul cardiovascular posedă o reactivitate sporită şi printre primele se include în mecanismele de menţinere a echilibrului biologic al organismului. Munca în orele de noapte denaturează stereotipul funcţional fiziologic, ducând la discordanţa provizorie dintre comportarea organismului şi asigurarea lui

more »

... tativă. Cuvintele-cheie: ritm somn-veghe, ritm activitate-odinnă, activitate cardiacă, acrofază, amplitudine, mezor, ritmuri biologice. IMPACT OF ACTIVITY AND REST ON THE REGIME BIOLOGICAL RHYTHMS The process of adapting to a program activity is a complex reaction in the evaluation of which play a particular role regulating relations between systems and functional activity. The cardiovascular system has an enhanced reactivity among the first to include the mechanisms for maintaining biological balance of the body. Working in night hours distort physiologically functional stereotype, leading to temporary discrepancy between his behavior and providing vegetative body. Introducere În ultimii ani a crescut semnificativ interesul faţă de problemele privind păstrarea şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a populaţiei, creşterea longevităţii şi calităţii vieţii. Unul dintre elementele principale în fortificarea, păstrarea sănătăţii este diagnosticarea stării funcţionale a sistemelor de organe şi a organis-mului cu ajutorul metodelor moderne. În acest context, a apărut necesitatea de a monitoriza unele criterii de evaluare a posibilităţilor funcţionale ale organismului în corelaţie cu ritmurile biologice. Interesul faţă de ritmurile biologice este determinat, pe de o parte, de faptul că ele constituie mecanismul de adaptare a organismului la factorii mediului extern, iar, pe de altă parte, sunt în calitate de criteriu universal al stării funcţionale a organismului [1, p.27; 2, p.12]. Starea de sănătate este determinată de interacţiunea armonioasă a proceselor ritmice [3, p.68]. Modificarea bioritmurilor deseori este unul dintre primele simptome ale repercusiunilor factorilor nesanogeni asupra organismului. Studierea bioritmurilor deschide perspective pentru elucidarea acţiunii diferitelor categorii de muncă, a complexului de factori ai muncii, de trai şi odihnă asupra organismului uman. Mulţi autori tratează ritmurile biologice ca o modalitate de prevenire a îmbolnăvirilor, de modelare a orga-nismului pentru a se adapta la mediu sau chiar de prevenire a unor accidente sau eşecuri posibile [4, p.15; 5, p.131]. Ritmurile biologice determină acele procese biologice care se desfăsoară periodic sau ciclic [6, p.7]. Această ritmicitate o găsim la toate nivelurile de organizare a materiei vii-de la ciclurile moleculare până la activităţile cele mai complexe ale fiinţei umane, fiind o proprietate fundamentală a materiei vii. La om, ca şi la alte fiinţe organizate superior, se desfasoară în acelaşi timp mai multe ritmuri, ceea ce atestă că aceste bioritmuri sunt codificate genetic [1, p.34; 7, p.59]. Deci, fiinţa umană dispune de numeroase ritmuri biologice proprii varia-telor funcţii şi procese biologice-de la diviziunea celulară şi până la complexele activităţii cotidiene. Ritmurile biologice au un rol important în relaţiile reciproce dintre organism şi mediul înconjurator, iar dereglarea acestora, respectiv desincronizarea, reprezintă cauza principală de îmbolnăvire.