Toleran a pasiv Asumându-ne datele de baz ale pluralismului religios occidental, împreun cu principiile func ionalit ii libert ii de con tiin , vom urm ri în acest text o prim form de patologie social : cea a intoleran ei religioase la români. Ea se leag direct de tema generoas a libert ii. Rela ia dintre toleran i libertate este, cel pu in într-o prim formulare, simpl . Nu poate exista toleran în absen a libert ii, iar libertatea ofer cadrul necesar manifest rii toleran ei. Supozi ia pe care

more »

... -o asum m în acest text este aceea c în spa iul românesc i în România actual a existat i exist toleran religioas . O simpl trimitere la datele istoriei na ionale poate oferi suficiente exemple. Românii, majoritari ortodoc i, i-au tolerat pe evrei, musulmani, armeni, (neo)protestan i i pe practican ii cultelor orientale. Fire te, sunt i excep ii, îns teza noastr are un caracter general, valabil pentru întreaga societate româneasc . Deocamdat nu avem suficiente motive s credem într-o a a-zis "proverbial intoleran româneasc ". Totu i, dac nota dominant a fost aceea de tolerare a alterit ii (de exemplu, husi i, rascolnici, nemoleci, duhobari, scape i etc.) asta nu înseamn c toleran a s-a manifestat, întotdeauna, în formula ei tare, cea care, în opinia noastr , o transform în acceptarea alterit ii. Credem mai curând c avem de-a face în istoria românilor cu o toleran pasiv . Expresia îi apar ine sociologului Constantin Cuciuc. Ce înseamn toleran pasiv ? Nimic altceva decât o form moale a toler rii celuilalt, una bazat pe ignoran i chiar pe indiferen . E ca i cum am fi genero i cu cei diferi i de noi pentru c nu-i cunoa tem, nu ne intereseaz i nu ne provoac . Ideea este confirmat i de o cercetare sociologic de teren din România anilor '90. Un procent de 55,6% dintre adul i (persoane de peste 18 ani) au r spuns c nu cunosc un alt cult sau o sect din România. E limpede c , prin for a lucrurilor, ace ti cre tini sunt toleran i cu ceilal i, fie pentru c nu-i intereseaz , fie pentru c nu-i cunosc. O asemenea form de toleran pasiv poate oricând s se transforme în intoleran . Or, spa iul predilect al manifest rii intoleran ei la români credem c este cel teologic. Preluând textul sociologului bucure tean, am putea aminti aici situa iile, mai mult sau mai pu in rare, de bigotism confesional i de antipatie a preo ilor fa de alte confesiuni i mi c ri religioase (ne)cre tine. Pân la un punct, toate aceste forme de intoleran sunt, credem noi, suportabile social. Important este ca ele s nu devin modele sociale. În fond, preotul, stând sub semnul unei taine, depune un jur mânt de credin fa de confesiunea/biserica sa. În virtutea acestui jur mânt, preotul nu-i tolereaz pe ceilal i (fie ei cre tini sau nu). Firesc ar fi s -i respecte i s -i accepte ca fra i de o alt credin , dar slujitori ai aceluia i Dumnezeu. Din nefericire, nu se întâmpl de fiecare dat a a. De ce? O explica ie st i în faptul c gradul de toleran e direct propor ional