Interviu Gabriel Stănescu-Florentin Smarandache

Ancheta Origini
unpublished
Gabriel Stănescu : 1. Epoca Luminilor a stabilit paradigma de gândire a epocii noastre bazată pe atotputernicia ştiinţei şi caducitatea religiei. Odată cu revoluţia ştiinţifică şi cu apariţia pozitivismului comtian credeţi că e necesară, ca alternativă, statuarea unei gândiri religioase în sensul intoarcerii omului contemporan la valorile morale şi spirituale primordiale? Florentin Smarandache: Luminismul, ca gândire raţională, a inclus protagonişti atât ateişti cât şi deisti, atât materialişti
more » ... cât şi idealişti. Epoca Luminilor s-a debarasat de obscurantismul religios, dezvoltând ştiinţa şi răspândind cultura (făcând "lumină"), dând reprezentanţi de renume mondial: Voltaire, Montesquieu, J. J. Rousseau, Diderot (enciclopedist), Lessing, Herder, Schiller, Goethe, etc. Pozitivismul se limitează la faptele pozitive, confirmate de experienţă. Cunoaşterea este restricţionată la senzaţii şi trăiri. Neopozitivismul, înrudit cu pragmatismul şi operaţionismul, cuprinde ca variante : filozofia analitică, empirismul logic, şi pozitivismul logic. Eu aş pleda pentru logicile moderne, în expansiune actuală: intuitivă, paraconsistentă, modală, fuzzy, neutrosofică. Auguste Comte (1798-1857), fondator al pozitivismului dar şi unul din întemeietorii sociologiei ca ştiintă separată, a cerut inlocuirea creştinismului printr-o religie a umanităţii. El prefera ordinea, ierarhia. Gândirea lui converge de la studiul teologic, trecând prin cel metafizic, spre raţionamentul ştiinţific ("Legea celor trei stadii ale dezvoltării progresiste a gândirii umane"). {Apropo, din curiozitate, există un current, numit "luminism" şi-n artă, referitor la efectele de lumină (de clar-obscur) în pictură, vezi de pildă Caravagio, pictor italian (1571-1610), care foloseşte în mod paradoxist contraste puternice de umbră şi lumină, de exemplu în scena "Cele şapte opere de binefacere" din 1607.} Privind religía, politicienii uzează de puterea şi influenţa ei în scopuri politice (de exemplu pentru câştigarea alegerilor). Sunt şi în ziua de astăzi reverenzi care folosesc religía pentru manipularea conştiinţelor, sau au transformat-o într-un profit personal. Citez din memorie un fragment din jurnalul lui G. Stănescu: religía este un biznis, clericii reuşesc să stoarcă de la evlavioşi odată cu lacrimile şi banii necesari. Pentru a atrage tineretul la credinţă se folosesc diverse tertipuri: de pildă muzică rock cu texte despre... Dumnezeu! Sau documentare TV privind case bântuite de moroi, strigoi care însă dispar, bineinţeles!, după ce preotul le sfiinţeşte ! Deoarece am citit recent despre o religie, numită ciudad "scientologie" (!),înfiinţată de scriitorul de Science Fiction L. Ron Hubbard (1911-1986), în care spiritul (thetan),
fatcat:akpkxxdbanapdcqdskpm6u5evy