Hypercoagulability risk factors associated with venous thromboembolic events in patients with idiopathic membranous nephropathy and nephrotic syndrome: a prospective observational study

Ismail Gener, Mihai Harza, Liliana Tuta, Roxana Jurubita, Otilia Motoi, Alecse Valerian Ditoiu
2013 Romanian Journal of Laboratory Medicine  
Factori de risc pentru hipercoagulabilitate asociaţi evenimentelor tromboembolice la pacienţii cu nefropatie membranoasă idiopatică şi sindrom nefrotic: studiu observaţional prospectiv Abstract Background: The nephrotic syndrome (NS) is associated with an increased incidence of thromboembolic complications due to multiple abnormalities in haemostasis and the coagulation system occurring in these patients. We aimed to assess prospectively the risk of venous thromboembolic events (VTE) in a large
more » ... ts (VTE) in a large cohort of NS patients and to identify predictive factors for VTE, especially haemostasis-related parameters. Methods: We performed a prospective observational study including consecutive adult patients with idiopathic membranous nephropathy and NS. The diagnosis of NS was confirmed by the presence of a daily protein excretion greater than 3.5 g. Clinical and biological data, including coagulation and fibrinolytic system-related parameters, were obtained every 6 months during follow-up. Occurrence of VTE was the primary outcome of the study. Results: We enrolled 56 patients (52±11 years, 64% men). Median follow-up time was 12 [IQR: 12, 33] months. During follow-up 11 VTE occurred, 91 % of them in the first six months. Baseline proteinuria and serum albumin were associated with VTE (p<0.001). As for the haemostatic parameters, antithrombin III (ATIII) activity, protein C activity, plasminogen activator inhibitor-1 (PAI-1) and tisular plasminogen activator (tPA) levels were associated with an increased risk of VTE (all p<0.05), while protein S activity and fibrinogen were not. At multivariable analysis only ATIII activity (Exp(B) 0.86, 95% CI 0.75 to 0.98; p = 0.027) and serum albumin (Exp(B) 0.062, 95% CI 0.01 to 0.37; p = 0.002) remained independently associated with VTE. Conclusion: In this prospective study the risk of VTE was higher in the first 6 months of follow-up. Among the haemostasis-related parameters, only ATIII deficiency emerged as VTE independent risk factor in adult patients with idiopathic membranous nephropathy and NS. Rezumat Introducere: Sindromul nefrotic (SN) este asociat cu o incidenţă crescută a complicaţiilor tromboembolice datorită multiplelor anomalii ale sistemul coagulării şi al hemostazei întâlnite la aceşti pacienţi. Ne-am propus sa evaluăm prospectiv riscul evenimentelor venoase tromboembolice (ETV) intr-o cohorta mare de pacienţi cu sindrom nefrotic şi să identificăm factorii predictivi pentru apariţia evenimentelor tromboembolice venoase, în special parametrii legaţi de hemostază. Material si metode: Am efectuat un studiu prospectiv observaţional incluzând consecutiv pacienţi adulţi cu nefropatie membranoasă idiopatică confirmata bioptic şi sindrom nefrotic. Diagnosticul de sindrom nefrotic a fost confirmat prin prezenţa unei proteinurii de peste 3,5 g/ zi. Datele clinice şi biologice, inclusiv parametrii legaţi de sistemul coagulării şi cel fibrinolitic, au fost monitorizate la fiecare 6 luni de-a lungul perioadei de urmărire. Apariţia evenimentelor tromboembolice venoase a fost end-point-ul primar al studiului. Rezultate: Am înrolat 56 de pacienţi (52±11 ani, 64% bărbaţi). Perioada medie de urmărire a fost de 12 [IQR: 12, 33] luni. De-a lungul perioadei de urmărire am înregistrat 11 ETV, 91% din ele apărând în primele şase luni de urmărire. Proteinuria de baza şi albumina serică au fost asociate cu ETV (p<0,001). În ceea ce priveşte parametrii hemostazei, activitatea antitrombinei III (AT III), activitatea proteinei C, nivelurile inhibitorului activatorului de plasminogen (PAI-1) şi al activatorului tisular al plasminogenului (tPA) au fost asociate cu un risc crescut de evenimente tromboembolice venoase (toate p< 0,05), în timp ce activitatea proteinei S şi nivelul fibrinogenului nu au fost asociate cu un risc crescut. Analiza multivariată prin modelul riscului proporţional Cox a identificat doar activitatea AT III ( Exp(B) 0.86 , 95% CI 0.75% la 0.98; p=0.027) şi nivelul albuminei serice (Exp (B) 0.062 , 95% CI 0.01 la 0.37; p=0.002) ca factori de risc independenti pentru ETV. Concluzii: În acest studiu prospectiv riscul de ETV a fost mai ridicat în primele şase luni de urmărire şi dintre factorii de risc legati de hemostaza, doar activitatea AT III a fost identificata ca factor de risc independent pentru apariţia ETV la pacienţii cu nefropatie membranoasă idiopatică şi sindrom nefrotic.
doi:10.2478/rrlm-2013-0004 fatcat:uyktec6m7jap7mdjtekd6hqmxm