Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul unei perioade de peste 10 ani In peştera Cioarei, precedate de cele din peştera Muierilor, au creat în regiunea subcarpatică α Olteniei premisele cercetării sistematice a uneia din microzonele de evoluţie a paleo liticului cuarţitic. încercÎDd o înţelegere complexă a paleoliticului cuarţitic în cadrul Subcarpaţilor Olteniei, am iniţiat un plan de cercetare care să facă o evaluare reală a potenţialului ar heologic în endocarstul dintre bazinele Jiului

more »

... şi Tismanei ( fig. 1 ). In acest sens am con siderat utilă depistarea, într-o primă etapă, a peşterilor care ofereau condiţii optime de locuire în paleolitic şi sondarea celor mai accesibile dintre ele. Demersul nostru a fost facilitat de faptul că, în cea mai mare parte, regiunea este cercetată din punct de vedere speologic 1 . De asemenea, asupra unor peşteri C.S. Nicolăescu-Plopşor şi C. N. Mateescu au făcut o evaluare primară a potenţialului habitaţional în preistorie Colectivul nostru 8 şi-a propti.*, în anul 1991, să efectueze sondaje arheologice şi stratigrafice în peşterile Vulpii de la Boroşteni şi "Dîlma Peşterii" de la Dobriţa. Peşterile cercetate sînt situate pe rama sudică a M-ţilor Vîlcan, în apropierea con tactului acestora cu rama nordică a depresiunilor interne ale Subcarpaţilor Olteniei. PEŞTERA VULPII Peştera Vulpi i este plasată în preajma satului Boroşteni. corn. Peştişani, jud. Gorj, la circa 1 km în aval de peştera Cioarei ( fig. 2/1 ). Ea a fost săpată într-o culme calcaroasă de vîrstă baremian-apţiană care coboară din Piatra Boroşteni şi flancheză valea Bistricioarei pe partea stîngă. Peştera se găseşte la altitudinea absolută de 400 m şi altitudinea relativă de 60 m ( fig. 2/2) ; nu figurează în catalogul peşterilor din România, nefiind car tată de speologi. Intrarea peşterii este orientată spre VSV, lărgimea ei actuală, la nivelul sedimen tului de umplere, este de 3,30 m, iar înălţimea nu depăşeşte 1,45 m ( fig. 2/3 şi 3) . Argumentele care ne-au călăuzit la alegerea acestei peşteri au fost următoarele: orientarea favorabilă ; caracterul său fosil ; existenţa evidentă a unui depozit de o gro sime apreciabilă; sursa de materie primă din valea Bistricioarei, caracterizată prin prezenţa masivă a cuarţitelor şi dioritelor ; vecinătatea cu peştera Cioarei, în care cercetările au 1