ARTICOLE CONSIDERAŢII ASUPRA NATURII JURIDICE A CONTRACTULUI DE AGENŢIE

Diaconescu
2014 unpublished
Considérations sur la nature juridique du contrat d'agence. Selon la directive nr. 86-653/16.12.1986, l'agent est définit comme "celui qui, en tant qu'intermédiare indépendent, est chargé, de façon permanente, soit de négocier la vente ou l'achat de marchandises pour une autre personne, ci-après dénommé < commettant >, soit de négocier et de conclure ces opérations au nom et pour le compte du commettant." Le code civile roumain de 2011 consacre la règlementation du contrat d'agence en droit
more » ... agence en droit interne, qui rêvet une double objet: il peut consister soit dans simple négociation, soit dans la conclusion d'opérations. L'exercise de cette activité répond à certains caractéristiques juridiques qui permettent de qualifier le contrat d'agence en droit roumain soit comme une forme de représentation imparfaite soit comme une forme de contrat d'entreprise. Mots clés: contrat d'agence, qualification; mandat; prestation de services; entreprise. Cuvinte cheie: contract de agenție, calificare, mandat, prestaări de servicii, antrepriză. În vederea armonizării reglementărilor naţionale ale statelor membre ale UE cu privire la intermediarii agenţi (comerciali) a fost adoptată Directiva nr. 86/635/1986 referitoare la agenţii independenţi 1 , care are ca obiectiv, prin transpunerea sa în dreptul intern al statelor membre, să creeze un statut juridic unic la nivelul pieţei comune pentru această categorie de participanţi la raporturile de distribuţie. Una dintre premisele adoptării acestui act normativ o constituie faptul că diferenţele de regim juridic cuprinse în legislaţiile naţionale aplicabile acestei categorii de intermediari afectează semnificativ, la nivelul Comunităţii (Uniunii), condiţiile în care agenţii concurează şi exercitarea profesiei de agent, în special în ceea ce priveşte protecţia agentului în raporturile cu comitentul şi securitatea operaţiunilor de afaceri (comerciale). Aceste diferenţe erau de natură a afecta semnificativ posibilitatea de stabilire şi funcţionare a relaţiilor contractuale de reprezentare între un comitent dintr-un stat memebru şi un agent care îşi desfăşoară activitatea în alt stat membru. Directiva a fost transpusă în dreptul intern al statelor membre la acea dată până în anul 1994, iar ulterior transpusă şi de către noile State membre. În dreptul intern român în aplicarea acestei Directive a fost adoptată legea nr. 509/2002 cu privire la agenţii comerciali permanenţi.
fatcat:bp6qhugn4ndpho4s7fcj3f35re